Tsacheva, ca o ţaţă

Când am văzut pentru prima dată programul de la Forumul LeaderSHE, organizat de Forum Invest la Viena, unde am fost invitată, prima persoană de pe lista de femei puternice invitate pe care am ochit-o pentru un interviu a fost Tsetska Tsacheva, preşedintele Parlamentului din ţara vecină nouă, Bulgaria. Mă gândeam deja ce articol drăguţ voi face despre câteva subiecte care ne interesează mult şi pe noi. Am prezentat ideea cu tot entuziasmul şefului meu, care şi el, la rândul lui, a prezentat-o mai departe.
Şi iată-mă ieri, la primul din cele trei panele de discuţie pe care e structurat forumul LeaderSHE. Înainte de începerea forumului, am reperat-o pe doamna preşedinte de parlament, care însă era deja angrenată într-un interviu cu Realitatea, secondată de Gândul. Nu m-am băgat peste ele pentru că nu e frumos şi pentru că am avut asigurarea celor de la Forum Invest că „toţi invitaţii sunt disponibili pentru interviuri”, fapt pentru care am decis să vorbesc cu ea după conferinţă. Atunci nu aveam de unde să ştiu că a fost o decizie proastă.
Bulgăroaica era în prezidiu şi şi-a ţinut discursul în bulgară. Am bănuiala că nu prea ştie engleză, deoarece a stat mereu cu căştile de traducere (se vorbea, evident, în engleză). (În plus, de oboseală şi de plictiseală, îşi tot schimba poziţia picioarelor, ba picior peste picior pe stângul, ba pe dreptul şi parcă uitase cu desăvârşire că purta o fustă scurtă, că nu mai e la prima tinereţe şi, cel mai important, că stătea la prezidiu şi că imaginea pe care o vedea sala nu era tocmai plăcută...)
Imediat după ce s-a terminat, m-am dus cu alţi colegi din presă să o luăm pentru câteva minute la o discuţie. Era însoţită de o cerberiţă blondă cu buze subţiri şi de a kind of bodyguard. Când i-am spus cine suntem şi ce vrem, cerberiţa i-a tradus şi au spus ambele aproape în acelaşi glas (Tsacheva în bulgară şi blonda ei în engleză) că a dat deja două interviuri la presa din România şi „she tinks it’s enough”.
WHAT??!!?? Am rămas mască. Am mai apucat să întreb cu o rază de speranţă dacă va mai fi aici mâine şi am auzit răspunsul aruncat peste umăr de cerberiţă că nu... Am rămas cu un sentiment profund de dezamăgire şi nu reuşesc nici până acum să înţeleg dacă ne-a refuzat din nesimţire, din grabă, din impertinenţă, sau pur şi simplu din jenă că nu ştie engleză...

Cum vor să devină chinezii cei mai deştepţi din lume

Nu m-aş mira ca, într-o bună zi, dintr-un ou fabricat artifical de chinezi să iasă un pui de plastic, dacă îl ţii trei săptămâni în incubator. Nu degeaba a apărut legenda urbană despre chinezi că aceştia pot falsifica orice.

Ce nu se ştie încă foarte bine este că această ţară şi-a propus să ajungă, în 20 de ani, primul stat din lume în ceea ce priveşte cunoştinţele ştiinţifice. Pentru asta există şi voinţa politică: bani pentru universităţi, înfiinţarea şi susţinerea financiară a institutelor de cercetare. În plus, autorităţile chineze reuşesc să motiveze destui tineri extrem de capabili din SUA şi Europa să părăsească universităţile şi institutele unde lucrează sau care i-au pregătit şi să ia în piept provocarea viitorului chinezesc. Deci, bani sunt, voinţă politică există.

Însă se pare aceste două elemente nu sunt suficiente, după cum spune profesorul Jacques Blamont, specialist în programe spaţiale, astronautică şi astrofizică, revenit recent din China. Cel puţin până acum, niciun chinez nu a primit un Premiu Nobel, fapt care îi frustrează profund. Asta cu toate că înalta tehnologie a fost asimilată de minune. Practic, chinezii îşi doresc ca eticheta "Made in China" să fie înlocuită cu "Invented in China", spune Blamont.

În ce măsură este posibil acest lucru? Nu prea mare, dacă e să luăm în considerare argumentul profesorului: "Ştiinţa, construită de iconoclaşti şi provocatori, nu seamănă cu tehnologia, construită de imitatori şi de conformişti". Iar chinezii sunt imitatori şi conformişti prin doctrină, prin cultură, prin religie.

Pe de altă parte, nu credă că un european ar avea curajul să-mi măsoare forţele cu ambiţia poporului chinez. Iar dacă dorinţa ajunge ambiţie naţională, credeţi că mai apucă vreun vestic vreun Premiu Nobel?..