Cele mai interesante oferte de Black Friday pentru români

Când vrei să afli ceva rapid, ce faci? Evident, cauți pe Google.

Așadar, din căutările făcute pe Google de către români în ultima săptămână, ne dăm seama unde se așteaptă ei să găsească cele mai bune oferte și/sau care dintre retaileri s-a promovat mai bine astfel încât i-a convins să le caute ofertele.

Dacă e să ne raportăm la creșterea căutărilor cu ocazia Black Friday, topul este următorul:

1. Flanco
2. Altex
3. eMag
4. Domo
5. Evomag

Este curios că eMag, cu toată reclama sa agresivă, se află abia pe locul al treilea...

Lumea nu e în criză

Nu, lumea nu e în criză. Poate doar lumea noastră mică, Europa. Sau și mai mică, România (această lume va mai fi ceva timp în criză).

Unul din argumente este că lumea cumpără la greu electronice și electrocasnice.

Iată o știre de astăzi:

Profitul operaţional al Whirlpool, cel mai mare producător de electrocasnice din lume, a crescut în primul semestru cu puţin peste 90%, la 572 de milioane de dolari, în timp ce vânzările au avansat de la 7,7 miliarde dolari în primele şase luni ale anului trecut la 8,8 miliarde dolari.

De ce nu plătim cu cardul

Intru într-un magazin, le spun ce vreau, îmi scot câteva foi la imprimantă, mi-o scanează pe una dintre ele. La final, îmi fac totalul: 4 lei.

Fac o paranteză. Eu mă număr printre clienții care plătesc cu cardul, dacă magazinul are instalat un POS. Motivul pentru care îmi place să plătesc cu cardul este că nu achit niciun comision, în timp ce dacă scot banii de la un bancomat, mi se reține un anumit comision. Chiar dacă e o sumă mică, de ce să o plătesc dacă pot să nu o plătesc?

Să revenim. Deci, îmi spune că trebuie să plătesc 4 lei. Eu scot cardul. Vânzătoarea face ochii foarte mari: „Pentru patru lei plătiți cu cardul???”. Eu, foarte calmă: „Da, ce are?” și îi zâmbesc. Ea mă privește cu o neîncredere totală, se întoarce către colega ei și o întreabă: „Auzi, poate să plătească patru lei cu cardul?”. Cealaltă îi răspunde că da și mai adaug și eu: „Se poate plăti și 50 de bani cu cardul, să știți”.

Și ne mai întrebăm de ce nu prea plătesc românii cu cardul...

***

Potrivit unui studiu recent al MasterIndex, 41% dintre români deţin un card de plată. Profilul utilizatorului de card este o persoană de până la 50 de ani cu studii superioare. 50% dintre români nu folosesc niciodată cardul pentru a face cumpărături şi numai 3% îl utilizează în acest scop zilnic sau aproape zilnic.

Văcuţa Milka, welcome in Carrefour Orhideea

În seara aceasta am fost în Carrefour. Nu mai fusesem de vreo trei săptămâni şi chiar simţeam nevoia să mă relaxez puţin plimbându-mă printre rafturile pline, chiar dacă nu aveam cine ştie ce de cumpărat.

Eram obosită după o zi de muncă în care aproape că nu m-am mişcat de la birou, am dat o grămadă de telefoane şi am scris o pagină. Colac peste pupăză, mi s-a părut dubios că, printre puţinii oameni care mai erau pe la 9 şi jumătate PM în magazin, doi şi-au cumpărat cuţite. O foarte tânără domnişoară chiar m-a întrebat ce părere am de cuţitul pe care vrea să-l ea (?), că dacă are 16 cm (??), şi că are nevoie la discotecă să taie lămâile cu el (???). I-am arătat pe verso că scrie lungimea, i-am recomandat să ia unul fără dinţi şi am şters-o rapid din raionul respectiv.

Dar ce m-a făcut să zâmbesc a fost văcuţa Milka violet din poză. Îşi mişca capul, dădea din coadă şi era în lumea ei: pe o mochetă de iarbă, îngrădită de o ghirlandă verde şi înconjurată de ciocolate. Bineînţeles, atrăgea copiii ca un magnet.

Deci, îmi place ideea pe care au avut-o cei de la Kraft Foods cu văcuţa Milka în toiul febrei cumpărăturilor.

Câtă încredere poți avea în companiile de cercetare de piață

Până la urmă, trebuie să recunoaștem faptul că nu avem mecanisme eficiente de monitorizare a diferitelor piețe de produse și servicii. În general, estimările privind piața (numărul total de produse comercializate și volumul vânzărilor) diferă de la companie la companie.

O soluție ar fi firmele de cercetare de piață. Una dintre ele, destul de căutată și bine-văzută, este GfK, care furnizează studii și cifre referitoare la diferite piețe. Companiile de cercetare de piață au cel puțin avantajul de a analiza piața obiectiv, de a se ridica deasupra actorilor pieței, de a o analiza și de a trage niște concluzii.

Noi, ziariștii, neavând un alt instrument mai cuprinzător, luăm de bune studiile companiilor de cercetare de piață.

Cunoscătorii pieței au însă o altă părere despre studiile acestora. De exemplu, un cunoscător al domeniul electronice și electrocasnice spune că privește cu reticență studiile făcute de GfK. De ce? Deoarece sunt situații în care un număr de unități vândute este raportat de două ori. Cum se întâmplă asta? Simplu: producătorul anunță GfK că a vândut X produse (către retailer), apoi retailerul anunță GfK că a vândut (aceleași) X produse (către clienți persoane fizice).

Astfel, citez exemplul cunoscătorului, la vânzări de 63.000 de camere video pot însemna o cifră reală de numai 53.000 de camere video. Mai mult, el nu ar fi surprins nici dacă vânzările reale ar fi chiar mai mari decât cifra raportată de GfK, ajungând la 70.000 de euro.

Cu tot acest scepticism, el cumpără datele GfK. Pentru că nu te poți dispensa de informațiile unei companii de cercetare de piață, care îți spune unde te situezi și care este piața pe care te lupți, cu erorile de rigoare.

Carrefour face o gafă de imagine

E interesant de urmărit cum reacționează conducerea companiilor mari, de cele mai multe ori multinaționale, când cineva mai micuț, dar tot șef, face o gafă... mă rog, din punctul lor de vedere.

De exemplu, cazul Carrefour de astăzi.

Directorul Carrefour Arad, Nicolae Drîmbu, a declarat, la o conferință de presă și, cel mai probabil, fără să se consulte cu superiorii săi, că vânzările în rețeaua Carrefour au scăzut cu o cincime din cauza crizei.

Citez declarația lui: „Din nefericire, noi am simţit criza de la începutul anului. În primă instanţă, s-a manifestat la nivel psihologic, după care la nivel real. În reţeaua noastră de magazine pot să spun că s-a înregistrat o scădere a vânzărilor de 15-20% la departamentele nealimentare şi de 5-10% la cele alimentare”.

Buuun. La câteva ore după apariția știrii pe agenții, timp în care conducerea de la București a Carrefour România și-a stors creierii încercând să găsească cea mai potrivită abordare, a apărut un comunicat de presă.

Grupul Carrefour susține că cifrele directorului său nu sunt reale. Făcând această declarație, dă semnalul că în interiorul grupului nu se comunică și, în același timp, că au ceva de ascuns.

Urmează din nou o afirmație care nu poate decât să dăuneze imaginii lanțului de hypermarketuri. „Cifrele citate nu reprezintă realitatea grupului Carrefour în România. Datele reale nu se pot comenta, acestea fiind pentru moment, confidenţiale”. Dacă tot contrazici pe cineva, de ce nu aduci dovezi? Sau poate că acele dovezi sunt exact cele care ar susține ce a declarat directorul din Arad? Sau, de ce nu, cifrele arată chiar mai rău decât se vede de la Arad?...

Halal strategie de PR.

UPDATE. A doua zi, Carrefour revine asupra informațiilor și susţine că declaraţiile directorului hypermarketului din Arad privind o scădere a vânzărilor de până la 20% se referă doar la magazinul respectiv.
Citat din comunicatul Carrefour: „Cifrele citate de la directorul Carrefour Arad se referă doar la hypermarketul Carrefour Arad, pe o perioadă scurtă şi nu reprezintă tendinţa generală a întregului grup Carrefour în România”.