Criza, provocată de corupţie. Nu ştiaţi?

Întrebare: Ce a provocat criza de pe pieţele externe?

Răspuns: Corupţia. Stai, nu te grăbi să râzi. Nu de alta, dar o să râzi mai mult la final când o să afli cine a spus-o.

"O să mai spun un lucru, pe care îl spunem pe ocolite. Nu avem curaj să îl spunem deschis. O mare parte din această criză financiară este generată de corupţie. Au venit băieţi deştepţi cu studii la Harvard, Oxford şi au inventat cum să-ţi creşti acţiunile fără să ai bani, cum să dai credite fără să ai bani. Nivelul de expunere la care s-a ajuns prin aceste instrumente toxice de finanţare este de unul până la 30. Deci o bancă care are un milion dă credite de 30 de milioane”, a declarat... ghici... da, preşedintele Băsescu!
Altfel spus, criza financiară mondială a fost generată de corupţie şi de sistemul ticăloşit!!! :))))))

P.S. Aţi remarcat "băieţii deştepţi" în ecuaţie, da? ;) Obsesii electorale...

"Această situaţie" ţine loc de criză

Cum trebuie să procedeze autorităţile responsabile în contextul riscurilor pe care le implică ceea ce ne-am obşnuit să numim criza? Nu voi încerca să dau un răspuns acum la întrebarea dacă avem sau nu avem criză în România, din cauză că nu am timp acum. Vreau să punctez însă un detaliu.
Am trimis recent câteva întrebări secretarului de stat din MEF Eugen Teodorovici. Care, în răspunsurile pe care mi le-a trimis evită să utilizeze cuvântul "criză" referitor la România. O simplă analiză a textului răspunsului arată că Eugen Teodorovici a folosit în primele trei cazuri cuvintele "această situaţie" (cu varianta "situaţia actuală"), după care foloseşte "criza financiară internaţională", unde da, nu mai ai ce să-i faci că ce se vede se vede. După care, referitor la România, spune "criza financiară nu s-a materializat". Expresia apare în context negativ.
În consecinţă, răspunsul se bazează pe o strategie de PR. Strategie de PR pentru a promova nu imaginea unei companii, nu imaginea unei vedete, nu imaginea unui minister sau a unei instituţii de stat. Ci o strategie de PR pentru a proteja economia de efectele crizei externe, de riscul unui moment de panică.

Cu banii la CEC

Gheţea a confirmat că oamenii scot banii de la bănci şi îi mută în altele. Dar fenomenul nu s-a generalizat şi, după Gheţea, ar trebui să se stopeze cât mai repede. Răspundea în calitate de preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor.
Însă în calitate de preşedinte al CEC, cred că îi creşte inima, deoarece oamenii îi scot de la alte bănci şi îi bagă la CEC că e de stat şi ar fi mai sigură. De fapt, ei nu ştiu că CEC se supune exact aceloraşi norme şi reglementări, adică are aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi orice altă bancă comercială din sistem. Altfel spus, BNR ar da aceeaşi mână de ajutor oricărei bănci ar avea probleme fie ea X, Y sau CEC. Nici mai mult, nici mai puţin. Ca să fie concurenţa loială între bănci.

Ce face un bancher cu banii

Tăriceanu ne-a mărturisit că a cumpărat din economiile sale (care altele decât conturile bancare) titluri de stat care îl coafează pentru că sunt garantate 100%. Chiar dacă nu ar avea nicio dobândă, ar fi bune datorită siguranţei.
SOV, Becali şi alţi speculatori cu bani nu au nicio treabă. La banii lor fluctuaţiile sunt irelevante.
Dar să trec la bancheri că despre ei vreau să scriu. Am stat de vorbă azi cu Dan Pascariu, preşedintele CA la UniCredit Ţiriac, care a ales o soluţie simplă şi inteligentă: şi-a scos euroii din conturi şi la cursul cel mai bun al euro de acum câteva zile şi a cumpărat lei, pe care i-a pus din nou la bancă la dobândă de genul 11%.
Şi mi-a mai spus ceva interesant: că dacă ar exista o avalanşă de cerere de titluri de stat, aceasta nu ar putea fi acoperită. "Nu sunt suficiente titlurile de stat", ne-a declarat Dan Pascariu, cum s-ar spune.
Aurul i se pare scump (deşi cică a săltat mult preţul aurului pe pieţele externe, semn că mulţi îl consideră o investiţie sigură şi apelează la ea) aşa că tot depozitele bancare sunt plasamentele pe care le recomandă.