Strategii proaste de PR la Fondul Proprietatea

Fondul Proprietatea are o strategie ciudată de PR. Adică, din timp în timp, face conferințe de presă inutile. Acestea lasă impresia că au fost făcute doar ca un birocrat să bifeze o rubrică dintr-un tabel oarecare.

O conferință de presă fără miză a avut loc din nou astăzi, pentru a nu știu câta oară.

Dana Lulache, directorul general al FP, a chemat astăzi ziariștii să îi anunțe că se organizează Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) pe 27 iulie. Și... cam atât. Cum? Dar reacție la declarația lui Mircea Ursache de acum o săptămână că va sfătui Guvernul să nu semneze contractul cu Franklin Templeton, deoarece acesta cere prea mulți bani pentru administrarea FP și a activelor sale? Sau la faptul că Ursache a spus că actualul directorat poate foarte bine să facă ce ar fi trebuit să facă noul administrator? Nimic. Toate încercările noastre s-au soldat cu răspunsuri de tipul „Acționarii Fondului vor decide în AGA” sau „Acționarii sunt cei care sunt în măsură să ia o asemenea hotărâre” sau „Nu comentez nimic”.

La cât cunosc eu departamentul de PR al FP, nu exclud să aibă pretenția ca jurnaliștii să urmeze niște cursuri specializate de trei zile cu tema „Strategii de comunicare și de colectare de informații de la Fondul Proprietatea”, care au mărețul scop de a învăța cum să îi pui întrebări doamnei Lulache astfel încât aceasta să și răspundă la ele.

Că, evident, ziariștii sunt de vină, nu Dana Lulache, care nu vrea sau nu știe să răspundă...

Câtă încredere poți avea în companiile de cercetare de piață

Până la urmă, trebuie să recunoaștem faptul că nu avem mecanisme eficiente de monitorizare a diferitelor piețe de produse și servicii. În general, estimările privind piața (numărul total de produse comercializate și volumul vânzărilor) diferă de la companie la companie.

O soluție ar fi firmele de cercetare de piață. Una dintre ele, destul de căutată și bine-văzută, este GfK, care furnizează studii și cifre referitoare la diferite piețe. Companiile de cercetare de piață au cel puțin avantajul de a analiza piața obiectiv, de a se ridica deasupra actorilor pieței, de a o analiza și de a trage niște concluzii.

Noi, ziariștii, neavând un alt instrument mai cuprinzător, luăm de bune studiile companiilor de cercetare de piață.

Cunoscătorii pieței au însă o altă părere despre studiile acestora. De exemplu, un cunoscător al domeniul electronice și electrocasnice spune că privește cu reticență studiile făcute de GfK. De ce? Deoarece sunt situații în care un număr de unități vândute este raportat de două ori. Cum se întâmplă asta? Simplu: producătorul anunță GfK că a vândut X produse (către retailer), apoi retailerul anunță GfK că a vândut (aceleași) X produse (către clienți persoane fizice).

Astfel, citez exemplul cunoscătorului, la vânzări de 63.000 de camere video pot însemna o cifră reală de numai 53.000 de camere video. Mai mult, el nu ar fi surprins nici dacă vânzările reale ar fi chiar mai mari decât cifra raportată de GfK, ajungând la 70.000 de euro.

Cu tot acest scepticism, el cumpără datele GfK. Pentru că nu te poți dispensa de informațiile unei companii de cercetare de piață, care îți spune unde te situezi și care este piața pe care te lupți, cu erorile de rigoare.

Phishing de phishing

Deja s-a cam săturat toată lumea de atacurile tip phishing asupra băncilor. Phishing, adică atunci când primiți un email sau un sms de la o presupusă companie și vi se cer date confidențiale fie pentru a câștiga anumite premii, fie pentru motivul că acestea sunt necesare în urma unor erori tehnice. Cei care au de-a face cu băncile, cu companiile de telefonie mobilă și cu internetul au cam învățat că nu este indicat să-și trimită PIN-ul cardului sau alte date importante și personale prin email sau sms.

Astăzi am aflat însă despre ultimul răcnet al hackerilor în materie de phishing. Atenție, intră în scenă... Phishing cu alertă phishing!

De această găselniță informatică au avut parte clienţii Raiffeisen Bank. Aceștia sunt „avertizați” că în urma unor atacuri phishing, banca a fost nevoită să oprească sistemul de plăţi online, iar pentru rezolvarea problemei aceştia trebuie să se autentifice pe un site asemănător cu al băncii.

Mediafax dă textul mailului-atac:

„Alertă atac phishing!!! Atenţie!!! Utilizatori ai Serviciului Raiffeisen On-Line, în ultima perioadă de timp au fost semnalate mesaje de tip phishing transmise pe e-mail !!! Din motive de atac phishing asupra Raiffeisen Bank a oprit sistemult de transferuri şi plăţi până la optimizarea platformei tehnice a serviciului Raiffeisen Online. Ne cerem scuze pentru neplacerile create. Pentru rezolvarea acestei probleme Raiffeisen Bank solicită autentificarea în online cu un nou sistem de siguranţă crescut de confidenţialitate”.

Niște date interesante, de la BitDefender, sunt cele care arată care este proporția atacurilor de phishing de anul trecut pe cele mai atacate bănci, din totalul incidentelor.

Raiffeisen Bank..........60%

BCR.............................13%

BRD.............................10%

Piraeus Bank..............8,5%

Banca Transilvania....8,5%

Mulțumesc, doamnă Roberta...

Încă nu au încetat să mă suprindă lipsa de maniere și lacunele profunde de etichetă ale celor care ne reprezintă.

Acum nu mă refer la politicieni, ci la patronate. Patronatele sunt reprezentanții oamenilor de afaceri. Ei au rolul important de a intra în dialog cu autoritățile române, de a discuta cu ele problemele importante și de a le determina să accepte, în măsura posibilității, soluțiile propuse de oamenii de afaceri. Ei se mai întâlnesc totodată și cu patronate din alte țări și „exportă” imaginea României în străinătate.

Dar să trecem la subiect. Astăzi, am fost la o conferință organizată la Palatul Parlamentului de grupul Angajatori din Comitetul Economic și Social European, cea la care a fost și Băsescu. După ce a vorbit președintele, a luat cuvântul președintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase. După care îi vine rândul și lui Constantin Păunescu, președintele Alianței Confederațiilor Patronale din România (ACPR). La vârsta și background-ul pe care îl are, nu am așteptări foarte mari de la el. Cu toate acestea, mi-a depășit așteptările.

Iată începutul discursului lui Păunescu: „Mulțumesc, domnule președinte, mulțumesc, doamnă Roberta, mulțumesc...” WHAT??? Doamnă Roberta? Doamna Roberta era acolo pentru a reprezenta o anumită funcție, nu poți să i te adresezi așa în fața unei audiențe internaționale, oricât de bine v-ați cunoaște...