Oare ce creștere economică va putea susține România postcriză?Înainte de criză, creșterea PIB se baza în mare parte pe consum (alimentat de credite) și pe construcții (care au construit, pe lângă blocuri și case, o piramidă de prețuri umflate). Creșterea consumului și a construcțiilor a fost posibilă doar cu bani din afară. De fapt, nu cu bani, ci cu mulți bani, foarte mulți bani.
Fluxurile de capital străin, care curgeau prin filialele băncilor-mamă, s-au oprit. Criza a închis robinetul și pentru case mai mari, nemaivorbind de România. Sume mari s-au evaporat, deoarece existau fie numai pe hârtie, fie undeva în viitor. Au rămas mai puțini bani în lume, iar din acest motiv sunt mult mai prețioși. Cum ne afectează pe noi? Prin faptul că nu vor mai intra la fel de mult bănet ca înainte. Adică, băncile nu vor mai da credite la greu, cum s-a întâmplat în ultimii ani. (Un studiu recent al Băncii Mondiale, Turmoil at Twenty, plasează România în lista țărilor din Europa Centrală și de Est cu o creștere excesivă a creditului în ultimii ani, care comportă un risc crescut, alături de Rusia, Ucraina, Letonia, Lituania și Estonia)
Cătălin Păuna, senior economist al misiunii Băncii Mondiale în România, ne spunea astăzi, într-o discuție după conferință, că motoarele creșterii economice se vor schimba în următorii ani. „Resursele din exterior nu vor mai fi acolo. Accentul va trebui să cadă pe motoarele interne”. El vorbea despre o creștere potențială pe care am putea-o susține de 3-4%.
Totuși, mă întreb care ar putea fi sursele de creștere economică fie și de 3-4%? Agricultura cu carul cu boi? Industria în care nu se investește? Sau poate impozitele colectate prost?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu