Strategii proaste de PR la Fondul Proprietatea

Fondul Proprietatea are o strategie ciudată de PR. Adică, din timp în timp, face conferințe de presă inutile. Acestea lasă impresia că au fost făcute doar ca un birocrat să bifeze o rubrică dintr-un tabel oarecare.

O conferință de presă fără miză a avut loc din nou astăzi, pentru a nu știu câta oară.

Dana Lulache, directorul general al FP, a chemat astăzi ziariștii să îi anunțe că se organizează Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) pe 27 iulie. Și... cam atât. Cum? Dar reacție la declarația lui Mircea Ursache de acum o săptămână că va sfătui Guvernul să nu semneze contractul cu Franklin Templeton, deoarece acesta cere prea mulți bani pentru administrarea FP și a activelor sale? Sau la faptul că Ursache a spus că actualul directorat poate foarte bine să facă ce ar fi trebuit să facă noul administrator? Nimic. Toate încercările noastre s-au soldat cu răspunsuri de tipul „Acționarii Fondului vor decide în AGA” sau „Acționarii sunt cei care sunt în măsură să ia o asemenea hotărâre” sau „Nu comentez nimic”.

La cât cunosc eu departamentul de PR al FP, nu exclud să aibă pretenția ca jurnaliștii să urmeze niște cursuri specializate de trei zile cu tema „Strategii de comunicare și de colectare de informații de la Fondul Proprietatea”, care au mărețul scop de a învăța cum să îi pui întrebări doamnei Lulache astfel încât aceasta să și răspundă la ele.

Că, evident, ziariștii sunt de vină, nu Dana Lulache, care nu vrea sau nu știe să răspundă...

Câtă încredere poți avea în companiile de cercetare de piață

Până la urmă, trebuie să recunoaștem faptul că nu avem mecanisme eficiente de monitorizare a diferitelor piețe de produse și servicii. În general, estimările privind piața (numărul total de produse comercializate și volumul vânzărilor) diferă de la companie la companie.

O soluție ar fi firmele de cercetare de piață. Una dintre ele, destul de căutată și bine-văzută, este GfK, care furnizează studii și cifre referitoare la diferite piețe. Companiile de cercetare de piață au cel puțin avantajul de a analiza piața obiectiv, de a se ridica deasupra actorilor pieței, de a o analiza și de a trage niște concluzii.

Noi, ziariștii, neavând un alt instrument mai cuprinzător, luăm de bune studiile companiilor de cercetare de piață.

Cunoscătorii pieței au însă o altă părere despre studiile acestora. De exemplu, un cunoscător al domeniul electronice și electrocasnice spune că privește cu reticență studiile făcute de GfK. De ce? Deoarece sunt situații în care un număr de unități vândute este raportat de două ori. Cum se întâmplă asta? Simplu: producătorul anunță GfK că a vândut X produse (către retailer), apoi retailerul anunță GfK că a vândut (aceleași) X produse (către clienți persoane fizice).

Astfel, citez exemplul cunoscătorului, la vânzări de 63.000 de camere video pot însemna o cifră reală de numai 53.000 de camere video. Mai mult, el nu ar fi surprins nici dacă vânzările reale ar fi chiar mai mari decât cifra raportată de GfK, ajungând la 70.000 de euro.

Cu tot acest scepticism, el cumpără datele GfK. Pentru că nu te poți dispensa de informațiile unei companii de cercetare de piață, care îți spune unde te situezi și care este piața pe care te lupți, cu erorile de rigoare.

Phishing de phishing

Deja s-a cam săturat toată lumea de atacurile tip phishing asupra băncilor. Phishing, adică atunci când primiți un email sau un sms de la o presupusă companie și vi se cer date confidențiale fie pentru a câștiga anumite premii, fie pentru motivul că acestea sunt necesare în urma unor erori tehnice. Cei care au de-a face cu băncile, cu companiile de telefonie mobilă și cu internetul au cam învățat că nu este indicat să-și trimită PIN-ul cardului sau alte date importante și personale prin email sau sms.

Astăzi am aflat însă despre ultimul răcnet al hackerilor în materie de phishing. Atenție, intră în scenă... Phishing cu alertă phishing!

De această găselniță informatică au avut parte clienţii Raiffeisen Bank. Aceștia sunt „avertizați” că în urma unor atacuri phishing, banca a fost nevoită să oprească sistemul de plăţi online, iar pentru rezolvarea problemei aceştia trebuie să se autentifice pe un site asemănător cu al băncii.

Mediafax dă textul mailului-atac:

„Alertă atac phishing!!! Atenţie!!! Utilizatori ai Serviciului Raiffeisen On-Line, în ultima perioadă de timp au fost semnalate mesaje de tip phishing transmise pe e-mail !!! Din motive de atac phishing asupra Raiffeisen Bank a oprit sistemult de transferuri şi plăţi până la optimizarea platformei tehnice a serviciului Raiffeisen Online. Ne cerem scuze pentru neplacerile create. Pentru rezolvarea acestei probleme Raiffeisen Bank solicită autentificarea în online cu un nou sistem de siguranţă crescut de confidenţialitate”.

Niște date interesante, de la BitDefender, sunt cele care arată care este proporția atacurilor de phishing de anul trecut pe cele mai atacate bănci, din totalul incidentelor.

Raiffeisen Bank..........60%

BCR.............................13%

BRD.............................10%

Piraeus Bank..............8,5%

Banca Transilvania....8,5%

Mulțumesc, doamnă Roberta...

Încă nu au încetat să mă suprindă lipsa de maniere și lacunele profunde de etichetă ale celor care ne reprezintă.

Acum nu mă refer la politicieni, ci la patronate. Patronatele sunt reprezentanții oamenilor de afaceri. Ei au rolul important de a intra în dialog cu autoritățile române, de a discuta cu ele problemele importante și de a le determina să accepte, în măsura posibilității, soluțiile propuse de oamenii de afaceri. Ei se mai întâlnesc totodată și cu patronate din alte țări și „exportă” imaginea României în străinătate.

Dar să trecem la subiect. Astăzi, am fost la o conferință organizată la Palatul Parlamentului de grupul Angajatori din Comitetul Economic și Social European, cea la care a fost și Băsescu. După ce a vorbit președintele, a luat cuvântul președintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase. După care îi vine rândul și lui Constantin Păunescu, președintele Alianței Confederațiilor Patronale din România (ACPR). La vârsta și background-ul pe care îl are, nu am așteptări foarte mari de la el. Cu toate acestea, mi-a depășit așteptările.

Iată începutul discursului lui Păunescu: „Mulțumesc, domnule președinte, mulțumesc, doamnă Roberta, mulțumesc...” WHAT??? Doamnă Roberta? Doamna Roberta era acolo pentru a reprezenta o anumită funcție, nu poți să i te adresezi așa în fața unei audiențe internaționale, oricât de bine v-ați cunoaște...

Recesiune de peste 6%, în 2009

Fostul ministru de finanțe, Varujan Vosganian, a declarat, astăzi, că estimarea Guvernului de -4% pentru scăderea economică din 2009 „pare ușor hazardată”. De ce? Deoarece, spune VV, după reducerea de 6,2% în primul trimestru din acest an, scăderea PIB ar putea ajunge la 8-10% în al doilea și al treilea trimestru ale acestui an, ca urmare a scăderii comenzilor din industrie.
Așa argumentează actualul președinte al Comisiei Economice, de Industrii și Servicii din Senat scenariul adâncirii în recesiune: „În trimestrele doi şi trei ne-am putea confrunta cu o scădere şi mai severă a economiei datorată scăderii comenzilor din industrie. Contractele din trecut s-au încheiat, iar companiile se regăsesc în situaţia în care nu mai pot reînnoi aceste contracte”.

Dincolo de atitudinea critică față de estimările Guvernului, specifică unui partid din opoziție, înclin să-i dau totuși dreptate.

Iată și argumentele mele, care se adaugă celui expus de liberalul VV referitor la comenzile din industrie. Vom avea un an agricol prost, în orice caz mai prost decât anul trecut, astfel că agricultura va contribui la minusul economiei.

Construcțiile au fost pe plus în primul trimestru mai mult din inerție, adică datorită lucrărilor care trebuiau terminate și a plăților restante efectuate. Slabe șanse ca această situație să se repete în următoarele trimestre. Iar odată intrat în recul, sectorul construcțiilor își va reveni mai greu. Marii investitori în proiecte imobiliare sunt străini, iar aceștia au venit în ultimii ani ca să facă bani, nu ca să-i piardă. Acum însă, piața imobiliară este blocată, iar investitorii așteaptă răbdători să se deblocheze cât de cât și să-și ia tălpășița. Iar cu prețurile în scădere și cu ratingul downgradat, nu mai prezentăm un mare interes pentru ei.

Comerțul va scădea în continuare, acest lucru se vede și din datele pe importuri care sunt în cădere liberă. Consumul de produse și servicii nu va mai fi la fel ca înainte de criză. Cel puțin nu în următorii ani, deoarece românii au conștientizat că perioadele astea de bunăstare nu durează veșnic și că trebuie să se gândească la ziua de mâine și să-și pună un ban deoparte. Asta, bineînțeles, dacă îl mai au, dacă nu au devenit șomeri din cauza crizei.

De ce românii nu au mers la vot

Nu vreau să scriu despre dezamăgirea românilor în clasa politică, nici despre lipsa de oameni politici buni și nici despre politicienii compromiși. Vreau să încerc să dau o explicație concretă.

Absenteismul a fost aspru criticat, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European. Deși nu știm dacă cei care latră despre absenteism au votat sau nu, curentul de opinie în vogă este „uite ce se întâmplă dacă nu mergeți la vot, uite cine câștigă”.

Numărul alegătorilor care s-au prezentat, duminică, la vot a fost de 4.815.816, reprezentând 27,52% din cetăţenii cu drept de vot.

Eu încerc să mă comport ca un cetățean responsabil și chiar mi-am aranjat, ieri, programul astfel încât să reușesc să trec pe la secția de votare (am fost plecată din oraș) ca să-mi exercit dreptul cetățenesc pentru care generații înaintea mea au luptat timp de secole. Însă am constatat că pur și simplu nu am cui să-i dau votul meu. Listele cu candidații la europarlamentare nu m-au convins să îi votez. Dimpotrivă, prezența unor anumite persoane, cum ar fi Ovidiu Silaghi pe listele PNL, m-au determinat să refuz să le dau votul.

Nu mi se pare corect să nu merg la vot, dar nici să votez doar să spun că am votat nu este în regulă.

La întrebarea de ce populația nu a votat?, răspunsul meu e următorul: deoarece nu au avut pe cine. Cu aceste liste de candidați, mă mir că au fost atât de mulți oameni pe la secțiile de votare.

P.S. Prezint mai jos calculul Mediafax privind cum va arăta delegația României din Parlamentul European.

Alianţa PSD+PC a obţinut 30,82% din voturi, urmată de PDL, cu 29,75%%, PNL, cu 14,53%, UDMR, 9,07%, PRM, 8,68%, Elena Băsescu - 4,22%%, potrivit rezultatelor parţiale.

PDL: Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Cristian Preda, Marian-Jean Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Valentin Bodu, Petru Luhan, Rareş Lucian Niculescu, Elena Oana Antonescu (posibil și Constantin Dumitriu)
PSD: Adrian Severin, Rovana Plumb, Ioan-Mircea Paşcu, Silvia-Adriana Ţicău, Daciana Sârbu, Corina Creţu, Victor Boştinaru, Sabin Cutaş, Cătălin-Sorin Ivan şi Ioan Enciu (posibil și Vasilica-Viorica Dăncilă)
PNL: Norica Nicolai, Adina Vălean, Renate Weber, Ramona Mănescu, Cristian Buşoi
UDMR: Tőkés László, Winkler Iuliu, Sógor Csaba şi Szilágyi Zsolt
PRM: Corneliu Vadim Tudor şi Georghe Becali (posibil și Claudiu Tănăsescu)
EBA: Independenta Elena Băsescu

Incompetență la instituțiile de stat. Vă miră?

De când cu noua conducere, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) vrea să fie „mai transparentă”, după cum deduc din grămada de comunicate de presă pe care le transmit după fiecare întâlnire sau eveniment pe care îl organizează.

Ce a rezultat de data aceasta, din deplasarea președintelui ANRP, Anca Opre, în județul Maramureș, la finele săptămânii trecute, este fix un comunicat de presă prost scris.

În această deplasare, Anca Opre a lansat PAL - Programul de Audiențe Locale. Normal, nimeni habar nu are ce e cu acest PAL. Evident, ANRP are nevoie de nițică popularizare a acestui sistem, dacă vrea să nu îl fi creat degeaba.

Însă de la a vrea și a face este o cale luuuungă, mai ales dacă vorbim despre sistemul bugetar. Și ceea ce au reușit să facă este de fapt să inducă o confuzie, chiar și în rândul ziariștilor.

Citez din comunicat, cu scuzele de rigoare pentru limbajul de lemn:

„Totodată, conducerea Autorităţii consideră că este nevoie de o expunere media a acestei iniţiative astfel încât să conducă la informarea cetăţeanului (petent) cu privire la data/ora/modalitatea şi alte aspecte teoretice şi tehnice pentru a se înscrie la audienţe”.

Bine bine, dar unde sunt aceste informații cu privire la data, ora și modalitatea prin care oamenii cu problema pot beneficia de noua soluție? Chiar dacă aș avea spațiu să scriu o știre pe acest subiect, nu aș avea informațiile. Sau ei se așteaptă să dau telefon la numărul lor despre care se spune că suni ore în șir și nu ți se răspunde?