Feriţi băncile de panică

Cu toate că simt că am început să obosesc de subiectul "criză", este subiectul zilei, cum s-ar spune şi nu poate fi neglijat. Vedem o avalanşă de ştiri pe această temă, pe toate canalele. Şi pe bună dreptate: cu cât e mai gravă în afară, cu atât va fi mai greu în Româna şi cu atât mai rău o să ne fie. E simplu. În spatele conceptelor macroeconomice, obositoare, plictisitoare şi greu de tradus din afacereză în română se ascund efecte care riscă să devină reale.
De mai multe ori, pe parcursul ultimelor două săptămâni, am fost pusă în situaţia să renunţ cu prudenţă la o abordare spectaculoasă a subiectelor pe criză. Spectaculos se identifică deseori cu scenariul pesimist. În contextul actual, prezentarea unui eventual viitor sumbru ar fi indus panică printre cititorii noştri. Iar în aceste momente de o sensibilitate maximă, când în SUA şi mai nou Europa se prăbuşesc bănci, companii serioase îşi închid, chiar şi temporar, fabrici, iar la noi leul se depreciază până la minimul ultimilor patru ani faţă de euro, în aceste momente spectaculosul trebuie înlocuit cu responsabilitatea socială.
Ne îndreptăm cu paşi siguri către o stare generalizată de panică în privinţa băncilor. De câteva zile, circulă zvonuri că bănci româneşti sunt în pericol să crape. Iar ce s-a întâmplat astăzi m-a alertat la maxim. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, a declarat următoarele: "Vă asigur, cu toată responsabilitatea, că nicio bancă, dar absolut niciuna, nu prezintă probleme de lichiditate. Toate se încadrează în limitele de prudenţialitate stabilite de BNR. Suntem pregătiţi să intervenim să sprijinim orice bancă dacă ar avea probleme determinate de retrageri de fonduri pe baza zvonurilor". Venită la o zi după declaraţia premierului Tăriceanu cum că şi-a scos bani din bănci cu care a cumpărat titluri de stat*, declaraţia BNR nu face decât să întărească valul de incertitudine.
Oamenii cu funcţii importante la BNR sunt obligaţi aproape prin fişa postului să protejeze imaginea sistemului bancar românesc, orice s-ar întâmpla. Ei ar fi ultimii care ar recunoaşte că da, banca X e pe moarte. Iar declaraţia oficialului Băncii Naţionale parcă vine tocmai să confirme că există probleme pe care ei încearcă să le stopeze.
Riscăm să fim martorii unui cerc vicios. Scenariul pesimist este că oamenii, speriaţi de criză şi nemaiavând încredere în bănci, îşi vor retrage banii şi vor lăsa instituţiile financiare fără lichidităţi. Brusc. Pe un fond de panică. Tăcerea BNR ar însemna că ascunde ceva, iar apelul la calm şi asigurările că băncile rezistă ar părea dubios. Şi economia va ajunge victima reacţiilor emoţionale de masă, a hormonilor. Reacţii necontrolate, egoiste, nesăbuite - riscăm orice atunci. Ar însemna finalul, pe care mi-e frică să îl imaginez.
Rămâne de văzut dacă băncile româneşti riscă într-adevăr să aibă probleme cauzate de retragerea banilor de către băncile-mamă din afară chinuite de criza de lichidităţi sau vor intra în mare dificultate din cauza retragerilor banilor de către populaţia panicată în căutarea unor investiţii sigure în vremuri grele.
Pe lângă toate acestea, căderea Bursei de azi m-a făcut să afirm că de azi criza a ajuns şi în România. Am văzut scăderi de peste 14% la SIF-uri şi la companii mari, considerate în vremuri normale investiţii sigure, în numai o oră şi jumătate. În consecinţă, conducerea Bursei a oprit tranzacţionarea pentru tot restul zilei, evitând să vadă ce se poate întâmpla mai rău de atât. Protejând investitorii, evident.
Iar analiştii economici nu fac previziuni din frică să nu greşească.

* "(...) şi eu am recurs la un instrument care este foarte simplu, şi anume am cumpărat din economiile pe care le am titluri de stat. Este cea mai simplă şi mai sigură formulă, am cumpărat titluri de stat româneşti care sunt garantate sută la sută". (Călin Popescu-Tăriceanu, luni 6 octombrie, la Jurnalul de Ştiri de la TVR)