Birocrație la Finanțe: solicitare pentru o discuție la telefon cu Grațiela Iordache

Astăzi voi relata o întâmplare hazlie pe care nu am reușit să o scriu săptămâna trecută din cauză de muncă la zi + campania „Ponturi de criză” + participare la emisiunea „Evenimentele zilei” de pe B1.
Este o întâmplare cu un minister atât de drag nouă, și anume cel al Finanțelor, cu angajați atât de haioși, încât niciodată nu încetează să te surprindă.
Așadar, s-a trezit într-o bună zi Adriean Videanu, ministru PDL, să spună că impozitul minim introdus de Pogea (adică fostul său subordonat la Marmosim și Titan Mar, și membru al aceluiași partid) este „o eroare”. Bine... toată lumea știa asta, dar știrea era că a recunoscut-o un ministru PDL și nu oricare, ci unul care se pricepe la economie.

Era miercuri, miniștrii se pregăteau de ședința de guvern. Nu știu dacă acesta a fost motivul, însă Pogea nu mi-a răspuns la cele peste 10 telefoane pe care i le-am dat. Aveam nevoie de o reacție de la MFP pe subiectul impozitului forfetar (care este minim, de fapt, dar ne-am obișnuit să-l numim așa) și decid să o sun pe Grațiela Iordache, care este secretar de stat în Finanțe, numai bine responsabilă de fiscalitate. O sun, îmi răspunde un tinerel. (Deci și Grațiela are asistent) După ce îi explic ce vreau, tânărul, după cum era de așteptat, mă pune să trimit solicitare la Biroul de Presă. La care eu îi explic că nu vreau date, cifre sau citate din legi, ci vreau sa discut cu femeia 3 minute la telefon.
El îmi spune suav că totuși va trebui să fac o solicitare la Biroul de Presă.
Eu: pentru ce, pentru o convorbire telefonică cu doamna Iordache?
El: da, pentru o convorbire telefonică
Eu: Și se rezolvă în cursul zilei de astăzi?
El: Da, sigur.

Îmi plăcea absurdul situației, motiv pentru care chiar am făcut acea solicitare la Biroul de Presă pentru o convorbire telefonică cu Grațiela Iordache. Cei care au lucrat cu Ministerul Finanțelor probabil bănuiesc că la respectiva solicitare mi s-a răspuns cu un telefon, însă de la Biroul de Presă. O tânără speranță a PR-ului instituțional încerca să-mi explice că „doamna Grațiela nu mai are timp azi, programul nu îi permite, probabil că se pregătește de ședința de Guvern... Însă până acum doamna Grațiela nu a refuzat niciun interviu, doar că trebuie făcută solicitarea cu câteva zile înainte...”
Cu toate eforturile mele, nu am reușit să o conving care este diferența dintre un interviu și o declarație. Și nici ea nu a reușit să mă convingă de faptul că Ministerul Finanțelor este transparent nu numai la nivel declarativ.