România, mai tare decât alte 19 state membre UE

Am văzut astăzi o știre. Comisia Europeană cere de la 19 țări membre să returneze fonduri europene pentru agricultură, după ce a constatat că banii au fost cheltuiți fără respectarea reglementărilor UE.
Bineînțeles, am căutat repede să văd cât are de întors România, gândindu-mă că uite subiectul zilei. Trec peste Austria, Belgia, Cehia, Germania, Spania, Finlanda, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia şi Slovenia.
Și când colo... surpriză! România nu se află printre țările de la care UE cere banii înapoi.
Asta da știre!

Văcuţa Milka, welcome in Carrefour Orhideea

În seara aceasta am fost în Carrefour. Nu mai fusesem de vreo trei săptămâni şi chiar simţeam nevoia să mă relaxez puţin plimbându-mă printre rafturile pline, chiar dacă nu aveam cine ştie ce de cumpărat.

Eram obosită după o zi de muncă în care aproape că nu m-am mişcat de la birou, am dat o grămadă de telefoane şi am scris o pagină. Colac peste pupăză, mi s-a părut dubios că, printre puţinii oameni care mai erau pe la 9 şi jumătate PM în magazin, doi şi-au cumpărat cuţite. O foarte tânără domnişoară chiar m-a întrebat ce părere am de cuţitul pe care vrea să-l ea (?), că dacă are 16 cm (??), şi că are nevoie la discotecă să taie lămâile cu el (???). I-am arătat pe verso că scrie lungimea, i-am recomandat să ia unul fără dinţi şi am şters-o rapid din raionul respectiv.

Dar ce m-a făcut să zâmbesc a fost văcuţa Milka violet din poză. Îşi mişca capul, dădea din coadă şi era în lumea ei: pe o mochetă de iarbă, îngrădită de o ghirlandă verde şi înconjurată de ciocolate. Bineînţeles, atrăgea copiii ca un magnet.

Deci, îmi place ideea pe care au avut-o cei de la Kraft Foods cu văcuţa Milka în toiul febrei cumpărăturilor.

„Prima firmă”, la promoție de 10 lei bucata

Mă întrebam, pe la jumătatea lui august, ce mai urmează după „Prima casă”, „Primul siloz” și primul frigider (televizor, canapea - whatever)?

Ei uite că imaginația autorităților nu a ajuns încă la fund. Astăzi, ministrul pentru IMM, Constantin Niță, a anunțat propunerea sa privind „Prima firmă”. E drept, a avut inspirația (sau neinspirația?) să nu o numească „Prima firmă”, dar, în esență, este pe acest minunat principiu de marketing bazat pe „primul”.

Pe scurt, ce presupune „Prima firmă”:

- pentru tinerii de până în 35 de ani, care nu au mai avut o firmă până acum

- capital social de 10 lei

- timp de trei ani, scutire de impozitele pe profit şi pe salarii

- scutire de taxe vamale

- credite cu perioadă de graţie

Sunt tare curioasă care va fi următoarea găselniță pe principiul „prima/ul”.

Jurnal la un an de criză

Acum, la un an de criză, regret că nu am alimentat o rubrică „Jurnal de criză”. Aș fi avut ce spune în fiecare zi. Dar, din păcate, ideea mi-a venit abia acum, mai precis astăzi, când am primit un email. Dar să luăm lucrurile în ordine cronologică.

Confirmasem mai demult participarea la un simpozion cu inventatori. Mă gândisem atunci că nu voi sta toată ziua pe tot parcursul lucrărilor și că va fi o ocazie bună să aflu cine știe ce subiecte noi și interesante.
Astăzi m-a sunat un domn din partea organizatorilor, să mă întrebe încă o dată dacă voi veni sau nu la eveniment. A precizat că i s-a cerut un număr de persoane pentru a pune la punct ultimele detalii legate de bufetul de după conferință. I-am confirmat că voi veni, însă că nu intenționez să stau mult. La cum mă știu uitucă, l-am mai rugat să-mi trimită un email cu toate informațiile: unde, când are loc etc.
Și spre seară primesc emailul, în care mi se spune că specialiștii din alte localități au cerut ca masa rotundă să aibă loc... on-line! Iată mesajul:

„Ca urmare a solicitarilor specialistilor din alte localitati s-a hotarat ca masa rotunda "Protectia marcilor in Romania" din 24-25 septembrie2009 sa aiba loc on-line pentru eliminarea costurilor de transport si cazare.
In acest sens va vom trimite textul conferintelor pregatite de lectori cu rugamintea de a ne trimite observatiile si intrebarile dvs, urmand ca noi sa va trimitem raspunsul in termen de 5 zile”.

E criză dom'le în România...

Patronii ruși le-ar putea plăti șomerilor drumul spre casă

Patronii ruși ar putea fi obligați să suporte costurile cu trimiterea acasă a imigranților care au venit la muncă, dar au fost disponibilizați. Procuratura Generală din Rusia propune elaborarea unui act normativ care să-i oblige pe angajatori să le plătească angajaților străini drumul către țara de origine, în situația în care aceștia și-au pierdut locul de muncă la inițiativa patronilor.
Potrivit kommersant.ru, mulți imigranți care rămân fără job nu au nici măcar bani de drum până acasă.

Site-ul Vămilor, in stand-by

Vă place? Este pagina Autorității Naționale a Vămilor. Recunosc că nu o consult frecvent, ca să pot spune dacă se află în acest stadiu blocat de mai multe zile. Însă vă pot spune că astăzi, pe parcursul zilei, s-a înțepenit în această poziție.

Care este indicatorul corect pentru șomaj

Poate că nici nu bănuiți că atunci când vorbesc despre rata șomajului specialiștii se pot referi la lucruri diferite. Asta devine o piedică atunci când comparăm șomajul din diferite țări: astfel, există riscul să compari șomajul din țara A calculat după o metodologie cu cel din țara B calculat după alte criterii.
Vergil Voineagu, șeful Institutului Național de Statistică, a explicat la ultima conferință de presă, de săptămâna trecută, că sunt trei modalități diferite de a calcula rata șomajului.

1. Șomajul anunțat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) cuprinde persoanele concediate, apte de muncă, cele care primesc indemnizație de șomaj, sau chiar și pe cele care nu primesc indemnizația, dar figurează pe listele ANOFM ca fiind fără job și în căutarea unui loc de muncă. Acele persoane nu realizează venituri sau veniturile pe care le obțin sunt mai mici decât ajutorul de șomaj.

2. Șomajul înregistrat, conform Biroului Internațional al Muncii (BIM) este cel mai răspândit și este recunoscut în toate țările lumii. Se stabilește pe baza anchetelor forței de muncă în gospodării, conform metodologiei AMIGO. În România, la această anchetă realizată trimestrial participă un eșantion național reprezentativ de 30.000 de gospodării. Cuprinde populația de 15-74 de ani cu toate informațiile legate de locul de muncă și câștigul realizat. Sunt trei condiții pentru ca o persoană să fie considerată șomeră: nu are un loc de muncă și nu obține venit (nici măcar la negru), a fost în căutarea unui job în ultimele patru săptămâni și este dispusă să-și înceapă lucrul în următoarele două săptămâni. Oferă cel mai corect tablou al șomerilor dintr-o anumită țară, deoarece cuprinde și persoanele care muncesc la negru.

3. Șomajul calculat de Eurostat, șomajul armonizat, este o combinație dintre primele două cifre. Statisticienii de la Biroul de statistică al UE combină într-un sistem de calcul datele trimestriale cu cele lunare anunțate de autorități. Din cauza diferențelor mari între șomajul BIM și cel anunțat de aut0rități, Eurostat nu calculează rata pentru România, Estonia, Grecia și Italia.

România astăzi
Datele ANOFM arată un șomaj de 6,6% în luna august, adică 601.673 șomeri.
În luna iunie, rata șomajului, conform ANOFM, era de 6%, iar cea conform anchetelor AMIGO era de 6,3%. Este interesantă evoluția diferențelor dintre cele două rate ale șomajului: rata ANOFM crește încontinuu, iar cea AMIGO scade vara. De ce? Deoarece lunile din mijlocul anului se intersectează cu activitățile sezoniere: agricultură, construcții, comerț, turism. Oamenii se angajează temporar, nu mai intră în categoria șomerilor. În plus, o altă parte nu se declară șomeri deoarece așteaptă răspunsuri pentru a pleca în străinătate.

Băsescu îl vrea pe Tăriceanu în echipă?

Băsescu încearcă să îl atragă în barca sa pe Tăriceanu? Aceasta e întrebarea.

1. Astăzi, la lansarea primului Ford la Craiova, președintele a mulţumit Guvernului Tăriceanu pentru „flexibilitatea de care a dat dovadă în negocierile cu investitorul american”. Mai mult, Băsescu l-a invitat pe scenă, alături de el, pe Călin Popescu Tăriceanu.

Un asemenea gest era de neimaginat acum un an și chiar cu luni înainte de campania electorală pentru parlamentare, când războiul declarațiilor celor doi oficiali popula toate canalele media.

2. Călin Popescu Tăriceanu nu a fost reales președintele PNL și nu îl agreează pe Crin Antonescu, actualul lider al liberalilor. Este o slăbiciune de care ar putea profita PDL pentru a-l atrage pe Tăriceanu, secondat de susținătorii săi, în tabăra PDL.

3. Chiar ieri a trecut neobservat semnalul, precedentul: deputatul Gheorghe Coroamă a anunţat, în plenul Camerei Deputaţilor, că a decis să demisioneze din PNL şi să se înscrie în PDL. El nu și-a motivat decizia.

Tăriceanu are avantajul de a mai fi ocupat funcția de premier și de a fi stat o vreme în umbră, având posibilitatea să revină în scenă cu un program nou, spălat. Să nu uităm că românii uită destul de repede...

Cine știe cunoaște ;)

Departe, departe ieșirea din criză

În timp ce unii analiști se grăbesc să sărbătorească ieșirea din criză, se pare că situația „de pe teren” este cu totul și cu totul alta. În loc să mă uit în gura analiștilor, care nu m-au convins să le iau în considerare studiile și previziunile, prefer să urmăresc economia reală.
Principalele asociații ale angajatorilor din Italia și Germania au avertizat autoritățile UE că există riscul declanșării unei crize a creditului.
„În Germania şi Italia au apărut semne îngrijorătoare ale apariţiei unei crize a creditului, care ar putea avea consecinţe dramatice asupra investiţiilor şi pieţei muncii. Uniunea Europeană trebuie să relaxeze urgent regulile referitoare la capitalul băncilor şi să modifice metodologia de calcul a riscului, pentru a facilita accesul companiilor la finanţare şi revenirea rapidă a economiei”, se arată într-o scrisoare adresată de asociaţia Confindustria (Italia) şi BDI (Germania) preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi preşedintelui Consiliului European, Fredrik Reinfeldt, potrivit Reuters, citat de Mediafax.
Mai mult, asociaţia exportatorilor a avertizat, în iulie, că Germania se va confrunta cu o deteriorare a condiţiilor de creditare în 2010, când impactul crizei asupra companiilor va atinge nivelul maxim.
Pentru unii, criza abia începe. Iar noi ne uităm la ce spun analiștii și sărbătorim deja ieșirea din criză?...

Moment istoric: punctul de jos al crizei

Analiștii tot spun că economia României își va reveni în ultimul trimestru, după ce, în trimestrul al treilea, vom traversa punctul de jos al crizei. Trimestrul III? Adică lunile iulie, august și septembrie? Adică... acum?
Deci, să înțeleg că acum suntem în punctul de jos al crizei?