Banca Națională a României și, mai nou, consultanții, critică băncile că dau credite în valută unor oameni care își primesc veniturile în lei.
În alte țări s-a ajuns chiar ca autoritățile să ceară băncilor să nu mai acorde credite în valută cetățenilor. Până la urmă, astăzi și băncile sunt mai reticente din cauza veniturilor în scădere ale românilor. Despre asta am scris împreună cu colegul meu Paul Barbu azi în EVZ.
Un cititor face o remarcă foarte bună, într-un comentariu.
Și, într-adevăr, autoritățile (atenție, nu explicit guvernul) critică faptul că băncile dau credite în valută. Însă ne întrebăm prin ce se deosebește o rată lunară în euro de o factură la telefonul fix sau mobil, calculată tot în euro, sau de accizele în euro pe diverse produse?
Niciodată nu am fost o apărătoare a băncilor. Nu sunt nici acum. Dar dacă statul solicită băncilor să nu dea credite în valută, de ce nu le cere și companiilor de telefonie fixă și mobilă să calculeze serviciile în lei? De ce nu calculează accizele în lei, eventual acea valoare să fie actualizată cu inflația? Acciza, o taxă impusă de stat, influențează costul carburanților, al energiei electrice și al țigărilor.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu